Calatoria

duminică, 1 martie 2009

Calatoria mea spre Tara Lalelelor a inceput joi, 26 februarie 2009, la ora 9. Pe la acea ora am pornit cu masina spre aeroportul din Budapesta. Dupa unele opriri pe ici pe colo am ajuns la 13:30 la aeroport ( 13 ora lor :) ). Bineinteles check-in-ul incepuse de juma de ora. Dar nici un stres, coada era luuuunga. Multi turisti spre Olanda in ziua aceea. Avionul (Airbus 320) a fost aproape full. La decolare am avut putine emotii (doar putine :D ) si multe goluri in stomac. Langa mine, doi italieni, un el si o ea, cica veneau sa viziteze Amsterdam-ul. Calatoria cu avionul a fost plictisitoare pentru mine. Nu am prins loc la geam :( (cica era free seating - si toti s-au inghesuit sa prinda locuri la geam). Dupa 1:50 am ajuns deasupra Eindhoven-ului. Am inceput sa fiu agitata din cauza aterizarii, dar ce sa vezi, nici macar nu am simtit cand am ajuns inapoi pe pista. Pilotul a reusit sa aterizeze avionul foarte elegant. Bagajele au sosit repede, iar in statie a venit repede autobusul spre gara. Fara bilet caci era stricat automatul, am calatorit pana la gara. In autobuz am cunoscut un student roman la doctorat din Utrecht. Foarte binevoitor, mi-a aratat cum sa-mi cumpar bilet si pana la Utrecht mi-a mai spus cateva tips&tricks pentru a trai bine in Olanda. Ii super fain ca ei au reduceri la calatoriile cu trenul pentru toata lumea indiferent de varsta, daca iti faci un card de discount pentru care platesti cam 50 euro/an si ai discount 40% din valoarea integrala a biletului. In plus, cu acest card poti sa oferi reducere la alti 3 oameni care calatoresc cu tine ( cool, nu?). Bun, la Utrecht cobor, caci trebuia sa schimb trenul. Noroc ca a avut trenul spre Groningen 20 min intarziere caci altfel nu cred ca il prindeam. M-a mirat faptul ca a intarziat un tren, credeam ca doar la noi se poate asa ceva. Asa ca, pe la 21:30 am ajuns si eu intr-un final in Groningen. In gara ma asteapta un student. Ei au un fel de serviciu de pick-up la care am apelat ca sa nu ma pierd prin necunoscut. El m-a ajutat sa ajung la destinatie. Caminul e mare (10 etaje - ghiciti la care stau eu?). Camera e ok. Stau singura, dar pacat ca nu avem frigider in camera :(.

0 comentarii: